Aventuri pe bicicleta – Partea 1 din 3 – Traseul: Ghioroc – Feredeu – Vf Highis – Nadas – Minisel
Echipament fara care nu are rost sa plecati de acasa : Casca de protectie si Ochelari cu lentila deschisa!
Echipament optional : Pompa, camera, kit de petice, imbusuri, aparat foto.
Pana in Ghioroc, cu trenul de 6:20.
In prima parte din traseul prin Muntii Zarandului, Ghioroc – Manastirea Feredeul din Deal, plecam din Ghioroc pe marcaj “Banda Albastra”. Prima la stanga, prima la stanga, prima la dreapta si tot drept pana sus. Simplu de zis 🙂
A inceput sezonul de mure !! Dupa ce ne delectam putin continuam urcarea pana aproape de Varful Capra (468m). Nici nu ai zice ca lacul Ghioroc e atat de mare dar nici ca o sa ai atat de urcat pana aici 🙂
Parcurgem cei 3km de urcare pe racoarea diminetii si ajungem in padure. Aici lasam marcajul “Banda Albastra” si cautam marcaj “Banda Rosie”.
Suntem pe creasta principala a Muntilor Zarandului, aer curat si racoare! De aici pana la Feredeu avem 12km de catarari provocatoare si coborari rapide.
La intersectia cu drumul care coboara la Manastirea Feredeul din Deal marcat cu “Bulina Albastra” o luam stanga. E o cruce acolo, imposibil sa-l ratati.
Ne alimentam cu apa de la Manastire, Varful Highis(799m) ne astepta linistit …
Il cucerim in partea a doua.
Vizionare placuta.
Aventuri pe bicicleta – Partea 2 din 3 – Traseul: Ghioroc – Feredeu – Vf Highis – Nadas – Minisel
In a doua parte din traseul prin Muntii Zarandului, pornim de le Manastirea Feredeul din Deal si ajungem pe Varful Highis la 799 metrii altitudine.
Despre Manastirea Feredeul din Deal (Schitul Feredeu)
Mii de oameni au căutat şi au găsit tămăduire sufletească la mănăstirea ortodoxă.
La doar câţiva kilometri de Şiria, în plină Podgorie a Aradului, maşinile se opresc, ies din drumul judeţean şi intră printre vii. De aici începe urcuşul spre Feredeu. Schitul se află într-o pădure deasă, lângă pârâul Feredeu, cunoscut a avea o apă vindecătoare, căutată de pelerini tot timpul anului.
Izvorul făcător de minuni
Dovezile aşezământului monahal sunt destul de greu de găsit, însă legenda spune că a existat un paraclis cu schit de lângă apa făcătoare de minuni şi dătătoare de sănătate. Unele izvoare istorice datează schitul la 1787, însă tradiţia locală vorbeşte de el încă de pe vremea turcilor. Istoricul maghiar Fabian Gabor menţionează că la „Feredeu era o apă vindecătoare”, iar alţi istorici ai vremii vorbesc despre „popa Pătru Gaja”, care ar fi oficiat slujbe la Feredeu. În 1870, un german a ridicat o cruce din banii săi drept mulţumire pentru faptul că fiica sa şi-a recăpătat vederea după ce şi-a spălat ochii cu apă din izvorul de la Feredeu. În însemnările preotul Nicolae Bâru povesteşte cum, proaspăt hirotonit, a venit în anul 1920 în prima sa excursie în această calitate la izvor, alături de mai mulţi credincioşi. În prezenţa a 500 de pelerini a avut loc o slujbă de sfinţire a apei. Peste 6 ani, părintele Bâru a înaintat o sesizare către episcopul ortodox Grigorie Gh. Comşa, referitoare la izvor, iar acesta în urma demersului, a cerut să i se raporteze exact situaţia de la Feredeu, pentru a stabili cum va putea fi utilizat izvorul „în slujba credinţei noastre şi a vieţii religioase a credincioşilor noştri”. La 31 august 1926, Oficiul Protopopesc Român al Şiriei, prin protoiereul Mihail Lucuţa, a adus la cunoştinţa episcopului date despre locul unde se află izvorul şi a lansat câteva sugestii cu privire la lucrările ce pot fi efectuate acolo. În acelaşi an, Comitetul urbarial Şiria a cedat o parcelă de teren pentru zidirea unei capele la Feredeu, precum şi o cantitate de lemne de construcţie şi o sumă de bani, cu condiţia ca Veneratul Consiliu Eparhial să aducă în stare de folosinţă, pe cheltuiala sa izvorul Feredeu. Istoricul arădean dr. Viorel Gheorghe Ţigu spune că a găsit în documentele din 1934 menţionat faptul că fetiţa Floarea Popoviciu, din Covăsânţ, şi-a recăpătat vederea după ce s-a spălat în mod repetat cu apă din izvorul de la Feredeu.
Pelerinaje, în perioada comunistă, la Feredeu
Preotul Nicolae Bâru a mobilizat Oastea Domnului din Covăsânţ, care a lansat un apel tuturor organizaţiilor Oastea Domnului din ţară, pentru a participa la un pelerinaj la Feredeu, pe 23 aprilie 1930. La 11 aprilie 1931, preoţii au pus piatra de temelie a paraclisului cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Actul comemorativ a fost pus în temelia paraclisului într-o sticlă ceruită. Un an mai târziu, pe 9 iunie a fost sfinţit paraclisul şi au continuat lucrările de construcţie a primei clădiri de locuit, o casă cu 3 camere. Atât construcţia paraclisului, cât şi a casei au fost făcute cu bani adunaţi din colecte publice. Istoricul arădean dr. Viorel Gheorghe Ţigu spune că, în perioada interbelică, aici a existat o biserică cu un clopot. „În anii 1950, la Feredeu existau un singur călugăr şi o capră. Atât”, spune dr. Viorel Gheorghe Ţigu. El îşi aminteşte că populaţia din Şiria îi aducea călugărului mâncare, în ciuda drumului anevoios. Episcopul Andrei Magearu venea la Feredeu, la slujbe. Apele izvorului au o uşoară radioactivitate, dar şi anumite minerale care fac adevărate minuni în rândul bolnavilor cu afecţiuni gastrice. Activitatea religioasă a continuat până la Decretul 410/1959, când schitul şi-a închis porţile. A fost preluat de Mănăstirea Hodoş Bodrog, care a continuat misiunile religioase. Clădirile şi amenajările izvorului s-au degradat, iar troiţa de lângă izvor a fost profanată de turişti.
În 1986 schitul a fost redeschis. Viaţa monahală a reînviat la Feredeu. Fosta bisericuţă a fost extinsă şi renovată. Au fost realizate alte clădiri anexe, un al doilea corp de clădire cu etaj, cu câte 8 camere pe nivel şi coridor, al treilea corp fiind trapeza cu bucătărie. Pentru că pelerinii urcau cu greu prin pădure, în 1995, la o distanţă de trei kilometri de mănăstire, între vii, a fost construită o bisericuţă cu hramul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul.
Sursa : http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/manastirea-feredeu-locul-tamaduirilor-216178.html
Plecam de la Manastirea Feredeul din Deal si ne indreptam pe marcaj “Bulina Albastra” spre creasta principala a Muntilor Zarandului marcata cu “Banda Rosie”. Cand ajungem la marcaj (e o cruce acolo) o luam stanga … in dreapta Covasant, Ghioroc, Paulis. Cotinuam pe marcaj “Banda Rosie” !
Drum destul de bun prin padure, racoare si aer curat. O zi excelenta pentru pedalat.
Multe urcari pe acest traseu urmate imediat de coborari unde se pierdea in altitudine.
Atingem 6 varfuri pana pe Varful Highis. In ordinea lor plecand de la Manastirea Feredeu: Vf. Fantana Rece(573m), Vf. Carciuma(510m), Vf. Chicioara(508m), Vf. Cap de Drac(553m), Vf. Crucea Tiganului (537m), Vf. Livorscu(561m) urmat de Vf. Highis (799m).
Dificil drum cu urcari cu panta mare, abia asteptam sa ajungem in Varf unde hotaraseram ca vom poposii putin.
Dupa 35.7 km de unde am inceput traseul (Ghioroc), suntem pe Varful Highis!
A fost greu dar suntem sus la 799 de metrii la 50km de orasul Arad.
Padurea e prea deasa si nu este punct de belvedere, poate toamna sau iarna.
Vizionare placuta.
“P.S. Trenul pleca la 6:20 eu m-am trezit la 6:11 parca.”
Aventuri pe bicicleta – Partea 3 din 3 – Traseul: Ghioroc – Feredeu – Vf Highis – Nadas – Minisel
Suntem pe Varful Highis la 799 metrii altitudine !
A fost greu pana aici dar dupa ce ne-am odihnit si refacut puterile urmeaza coborare. Ramai cu bine, Highise !
O luam pe unde am venit pana intalnim din nou marcaj “Banda Rosie”, continuam pe acest marcaj.
Drumul coboara lin si iti ofere puncte de belvedere de la peste 700m altitudine, foarte frumos.
Intr-o parte a coamei, Apusenii semeti parca te chemau iar la miazazi Muresul serpuia in departare iar noi calaraream coama dealului ca intr-o aventura din basmele pentru copii !
Nici nu ne dam seama cum am trecut de Varful Ivanita (708m), ca am si pierdut marcajul. Il cautam, nimic … am pierdut “Banda Rosie”, nasol !
Drumul parea ca o ia stanga dar fara nici un fel de marcaj, pe acolo am luat-o si noi. O coborare scurta pana intr-un loc unde am gasit APA , era un izvor !!
Ce bine, de le Feredeu nu mai intalnisem apa. Cica ar fi inainte de Highis intr-o vale si pe Varful Ivanita o fantana.
Ne potolim setea cu apa rece, era in toiu verii, canicula … ne mergea bine 🙂
Am plecat pe coborare prin albia paraului plina cu pietre si tot felu, jalnic drum. La un moment dat s-a mai deschis si a fost din ce in ce mai bun. Coborare lunga si frumoasa cu peisaje si locuri deosebite prin Valea Cimercea.
Inainte sa ajungem in Nadas se vedea semet in departare Varful Highis si coama pe care am fost, impresionant.
Bem o bericica in Nadas si continuam sa pedalam pana aproape de Miniselul de sus, unde campam.
Fluturele s-a pus a treia oara la “poza” pana sa iasa primul cadru din filmare 🙂
Vizionare placuta.
